inTurda.ro

La Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda s-a finalizat o cercetare despre conifere care a debutat în urma cu 2 ani

La Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda s-a finalizat o cercetare despre conifere care a debutat în urma cu 2 ani

La Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda s-a finalizat o cercetare despre conifere care a debutat în urma cu 2 ani
martie 31
12:59 2015

COLEGIUL NAŢIONAL MIHAI VITEAZUL TURDA

Coniferele sub agresiune

Pădurile sunt vitale pentru noi şi pentru menţinerea biodiversităţii. De aceea, dacă bilanţul unui ecosistem este echilibrat şi fiecare partener (element) joacă rolul său, cantităţile de materie care merg dinspre lumea minerală spre lumea vie sunt egale cu cantităţile care vin dinspre lumea vie spre lumea minerală. Dar ce se întâmplă când acest şir raţional este întrerupt şi simbioza dintre cele două elemente e distrusă? 

Simbioza distructivă

            Cercetarea noastră a debutat în urmă cu 2 ani, când am observat în grădini, parcuri, dar şi în areale forestiere, că mai multe exemplare de conifere sunt uscate în condiţiile în care exemplarele vecine erau sănătoase. Atunci a apărut întrebarea: care să fie cauza?

Primul pas al investigaţiei noastre a fost identificarea cauzelor, prin evaluarea factorilor abiotici. Punctul de pornire a fost Staţia Meteo Turda de unde am obţinut datele statistice despre elemente meteorologice, care ne-au oferit o viziune de ansamblu asupra fenomenelor meteo din ultimii 50 de ani.

În urma analizei acestor informaţii, am constatat că media termică a ultimilor 50 de ani se încadrează într-un interval prielnic dezvoltării coniferelor (media anuală a pădurilor de conifere fiind de 7,5 ᵒC). Deşi anul 2010 a fost caracterizat de către meteorologi ca fiind un an călduros, concluzia nu explică de ce pe acelaşi areal unele exemplare de conifere s-au uscat, pe când alte exemplare vecine nu au fost afectate.

Paradoxal, nu-i aşa? De aceea, am stabilit că acest criteriu nu poate fi hotărâtor pentru a explica fenomenul de uscare.

Pasul doi a fost analiza datelor pluviometrice, sperând să mai eliminăm dintre necunoscute. Astfel, am pus în evidenţă un bilanţ general al regimului umidităţii, pentru zona Turda, caracteristic climatului continental moderat. Precipitaţiile nu au un caracter limitativ decât în cazuri speciale, corelate cu influenţele negative ale temperaturii.

Secetele prelungite din anii 2010-2011, însoţite de valori termice ridicate, pot conduce la compromiterea regenerării coniferelor, însă nu şi la uscarea selectivă a unor exemplare!

Cercetarea a continuat cu analiza unor mostre de sol prelevate şi supuse analizelor specifice în laboratorul de pedologie a Institutului de Ştiinţa şi Ingineria Mediului – Cluj-Napoca. Acest demers a pus în evidenţă caracterul pronunţat acid al solului, datorat parţial răşinei coniferelor care, odată căzută pe sol, împiedică descompunerea substanţelor nutritive.

Echipa criminală: gândacii de scoarţă şi ciuperca Ceratocystis piceae

În urma analizării factorilor abiotici am stabilit o primă concluzie, şi anume că niciunul dintre aceştia nu a condus direct la uscarea coniferelor. Acest lucru ne-a determinat să continuăm cercetarea privind influenţa factorior biotici. După mai multe ieşiri în teren, am observat că exemplarele de conifere sunt atacate de gândacii de scoarţă. Aceştia sapă galerii cu lungimi cuprinse între 60-80 cm în scopul depozitării ouălor. Bulele de aer din galerii obstrucţionează circuitul de sevă brută, fapt care explică parţial fenomenul de uscare.

Determinarea lungimii galeriilor folosind rigla

turda conifere

La o analiză mai amănunţită am constatat că populaţiile de gândaci de scoarţă sunt mai numeroase în cazul exemplarelor de conifer la care cantitatea de răşină este mult diminuată sau lipseşte, deoarece răşina are rolul de a limita pătrunderea gândacilor (aceştia fiind înecaţi în răşină sau asfixiaţi de uleiurile eterice).

În urma cercetărilor realizate, concluzionăm faptul că insectele acţionează negativ prin două căi:

  1. formează galerii, favorizând pătrunderea aerului.
  2. servind drept vector pentru pătrunderea sporilor ciupercii Ceatocystis sp.

Investigaţiile au continuat asupra ciupercilor aduse de gândacii de scoarţă. Uscarea coniferelor se produce adesea nu datorită participării nemijlocite a ciupercii în zona atacată, ci a toxinelor, elaborate de aceasta, care se difuzează în ţesuturi mai repede decât însăşi ciuperca.

Soluţia Phi

Dintre soluţiile propuse, menţionăm folosirea secvenţei Phi, ca metodă non-invazivă. Numarul Phi este un număr iraţional, care poate fi găsit aproape oriunde în natură. Plante, animale sau chiar şi fiinţe umane sunt caracterizate de dimensiuni proporţionale care tind către Phi.

Un exemplar de conifer sănătos trebuie să aibă raţia între cea mai mare şi cea mai mică ramură de la aceeaşi creangă, iar raportul aflat între diametrul unei spirale mai mari şi diametrul spiralei mai mici apropiate numărului Phi.

cercetare conifer turda

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            În concluzie, noi propunem folosirea acestei metode deoarece: este o metodă care permite diagnosticarea precoce a coniferelor putându-se lua măsuri de ameliorare fără a se ajunge la uscarea definitivă.

Profesor coordonator:

Iosof Gabriela-Dochița

Elevi:

Muscar Lorena

Oșan Ciprian

 

Related Articles

Calculatoare Turda

Service IT

Articole Recente

Calendar

martie, 2015
L Ma Mi J V S D
« Feb   Apr »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Stiri de azi

Stiri

eClujeanul.ro

Stiri
%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Foto: Au început lucrările de reabilitare a primului pod de la ieșirea din Turda spre Alba-Iulia

Se pare că subiectul interpelării aduse de senatorul Alexandru Cordoș în Parlament, referindu-se la: Repararea tronsoanelor de drumuri naţionale şi a...

Închide