inTurda.ro

Cel mai vechi drum de piatră din România

Cel mai vechi drum de piatră din România

Cel mai vechi drum de piatră din România
ianuarie 19
10:38 2014

Transfăgărășanul este cel mai frumos drum din România, Transalpina este cea mai înaltă șosea din România… V-ați întrebat însă vreodată „Care este cel mai vechi drum de piatră din ţara noastră?”

În 107-109 e.n. romanii au prelungit drumul care lega Dunărea la Dierna cu interiorul Daciei până la Apulum, Potaissa, Napoca şi Porolissum (Moigrad), acesta fiind cel mai vechi drum de piatră din ţara noastră, cunoscut azi prin inscripţiile de pe bornele miliare.

Unul dintre cele mai importante documente cu privire la relaţia dintre aşezările Daciei şi drumurile din provincie este Tabula Peutingeriana. În segmentele VII şi VIII sunt marcate trei drumuri principale:
1. Lederata-Tibiscum;
2. Dierna-Tibiscum-Sarmizegetusa-Apulum-Potaissa-Napoca-Porolissum;
3. Drobeta-Romula- Arutela-Caput Stenarum- Apulum.

Cel mai important dintre ele este cel de-al doilea, fiind drumul imperial principal care pleca de la Dunăre şi parcurgea zona Banatului şi vestului Transilvaniei, zona cu cele mai importante resurse naturale, regiunea care a făcut obiectul colonizării şi urbanizării.

Drumul făcea legătura cu marea cale imperială pietruită ce ducea către Roma, prin Viminacium, valea Savei şi avea ramnificaţii spre localităţile cu exploatări miniere din Munţii Apuseni.

Marele drum imperial pleca de la Lederata (Palanca), trecea pe la Tibiscum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa, Napoca, oprindu-se la Porolissum. O serie de drumuri militare făceau legătura între castrele romane de pe graniţă. La Turda funcţiona castrul Legiunii a V-a Macedonica.

Indicarea distanţelor între localităţi importante situate pe drumurile publice se făcea prin stâlpi de piatră (milliaria), similari cu bornele kilometrice de azi. Distanţele se dădeau în mii de paşi, prin sigla MP (millia passum). O millia romană echivala cu 1.497 m.

Traseul exact al drumului roman prin Turda, fosta Potaissa, nu este cunoscut, fiind acoperit din păcate de construcţii şi străzi. Urmele drumului, din direcţia Napoca spre Potaissa, se pierd la intrarea în oraş, în capătul nord-vestic al Turzii. Drumul se conforma însă cert topografiei terenului, ocolind la est Dealul Cetăţii, urmând fie traseul: str.G.Bariţiu – str.Dr.I.Raţiu  – Piaţa Romană – podul peste Valea Sânduleşti – podul peste Arieş, fie traseul: str.G.Bariţiu – str.General Drăgălina – Piaţa Romană – podul peste Valea Sânduleşti – podul peste Arieş, fie: traseul: str.Clujului – str.Avram Iancu – Piaţa Republicii – Piaţa 1 Decembrie 1918 – str.Libertăţii – Piaţa Romană – podul peste Valea Sânduleşti – podul peste Arieş.

După traversarea Arieşului, drumul roman intersecta zona industrială a Turzii, ajungând la str.22 Decembrie 1989 (fostă Armata Roşie) şi îndreptându-se apoi spre Bogata – Călăraşi – Războieni (unde exista un castru roman auxiliar) și oprindu-se la Apulum (Alba Iulia).

In cartea „Oraşul Turda şi împrejurimile sale”, (1889, Budapesta) Orbán Balázs descrie în felul următor o porţiune a drumului prin Potaissa: „Pe lângă castru trecea drumul strategic Napoca – Potaissa – Apulum, pe lângă peretele şi poarta de est, care se poate urmări pas cu pas, atât spre nord, cât şi spre sud. Dacă pornim din castru în dreptul bastionului din sud-est, drumul coboară prin viile lui Csorba Gergely şi Csiky György spre Valea Sândului, iar de aici trece peste viile Takács István şi Jakob Gergely, apoi peste Valea Sândului. Traseul drumului se distinge în teren, pentru că coloritul plantelor este diferit, viţa de vie este galbenă şi slab dezvoltată, din cauza faptului că stratul superior al fostului drum roman a fost compus din pietriş amestecat cu var. La gura Văii Sândului drumul trece peste vale. Aici se mai văd şi azi (n.a.: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) picioarele podului şi urmele drumului. De aici, drumul se continuă pe marginea Dealului Zânelor prin viile numite Rozsa-Mal şi prin via lui Szentkirály, după care se indreaptă pe lângă moara Bethlen spre fostul pod roman de peste Arieş”.

Cele mai timpurii lucrări publice din zona Turzii au constituit amenajări strict necesare de infrastructură, iar acestea au contribuit la aşezarea primelor grupe de colonişti la Potaissa în secolul al II-lea. Printre acestea un rol prioritar l-a avut și cel mai lung drum de piatră din România, drum care trecea prin Potaissa.

Related Articles

Citește articolul precedent:
24 Ianuarie 2014: Programul manifestarilor la Turda

Consiliul Local Turda, Primăria Municipiului Turda și Casa de Cultură Turda organizează cu ocazia zilei de 24 Ianuarie 2014, Hora...

Închide