inTurda.ro

Mircea Irimie despre situaţia IMM-urilor din România

Mircea Irimie despre situaţia IMM-urilor din România

Mircea Irimie despre situaţia IMM-urilor din România
martie 19
07:38 2014

 

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul Parlamentar al Partidului Conservator

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

Situaţia IMM-urilor din România

 

Întreprinderile mici şi mijlocii din România se află într-un moment de răscruce. Au “dobândit” o stabilitate fragilă, care se manifestă diferenţiat, în funcţie de mărime şi  sectorul de activitate economică, sau de la o regiune la alta. Acest lucru a fost facut public în urma raportului lansat de către Fundaţia Post-Privatizare (FPP).

Situaţia în care s-a ajuns se datorează, în primul rand, obligaţiilor fiscale ale întreprinzătorilor faţă de stat şi lipsa unor politici de încurajare ale statului, împingându-le  către insolvenţa şi un nivel ridicat de îndatorare.

De asemenea, modificarea “Codului Fiscal” a contribuit la “îngroparea” IMM-urilor.  Astfel, conform rezultatelor înregistrate la 1 februarie 2013, întreprinderile nu mai pot alege între impozitul pe venit şi  cel pe profit, ci sunt obligate să plătească un impozit de 3% pe veniturile realizate.

Dată fiind situaţia îngrijorătoare în care s-a ajuns, raportul elaborat de către FPP in 2013 îşi propune să analizeze evoluţiile din ultimii 2 ani ale IMM-urilor din România, prin compararea cu indicatorii corespunzători din Uniunea Europeană. Acest raport îşi propune să evalueze performanţele economice şi financiare, disparitătile regionale, accesul la surse de finanţare şi, cel mai important, să determine  starea actuala a IMM-urilor, raportată la performanţele de dinaintea crizei economice, să tragă concluziile potrivite şi să propună modele de bune practici.

Evaluarea se  face pe baza indicatorilor de bilanţ anual al întreprinderilor, furnizaţi de Registrul Comerţului, pe statisticile structurale, produse de Institutul Naţional de Statistică şi pe alte studii relevante, publicate de autorităţile române sau de instituţii internaţionale prestigioase, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.

Cauza principală, descoperită în urma evaluării menţionate mai sus, este că deşi în ultimii ani situaţia IMM-urilor din România s-a îmbunătăţit,  performanţele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie de dinaintea crizei. Chiar dacă aceste date par încurajatoare la prima vedere, IMM-urile se află în acelaşi punct critic menţionat la început.

Criza generalizată, care a forţat întreprinderile româneşti să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, instabilitatea regimului fiscal şi un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici, a lăsat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

Dupa 5 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici şi mijlocii scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale sistemului în care funcţionează IMM-urile în România.

Acest sector nu este unul competitiv, neavând o bază solidă şi nici capacitate tehnologică. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României. În cadrul Uniunii, Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv 80%, în timp ce procentele cele mai mici, din acest punct de vedere, se alocă Letoniei, Poloniei, Ungariei, Lituaniei, Bulgariei şi României.

Pe lângă aceste probleme tehnice cu care se confruntă IMM-urile din ţara noastră, rezultatul analizelor internaţionale înregistrează în România un număr foarte mic de întreprinderi, în comparaţie cu celelalte state. Acest lucru se traduce printr-o densitate scăzuta a IMM-urilor, respectiv aproximativ 23 IMM-uri la 1000 de locuitori, comparativ cu situaţia din Uniune de 41 de IMM-uri la 1000 de locuitori. De asemenea, raportul prezintă situaţia precară a IMM-urilor din ţară noastră, sub aspectul  eficienţei şi competitivităţii lor, fiind în tendinţă opusă faţă de ce se petrece în Uniunea Europeană.

România a fost inclusă în raportul Eurostat, referitor la IMM-uri pe anul 2013, reprezentând statul cu cea mai grea situaţie faţă de cea de la începutul crizei. Producţia realizată, productivitatea muncii şi numărul de angajaţi au cunoscut reduceri importante. De asemenea, România deţine cea mai slabă poziţie la nivelul rezultatelor IMM după 3 ani de criză (intervalul 2008-2011), cu scăderea la jumătate a valorii adăugate de acestea,  în condiţiile în care a păstrat o ocupare de peste 90% a forţei de muncă iniţiale, potrivit analizei Cambridge Econometrics, pe baza datelor furnizate de Eurostat şi Oficiile Naţionale de Statistică.

Pe acestă cale, doresc să salut iniţiativa Primului-Ministru, care a anunţat pentru luna în curs şi luna aprilie că vor intra în vigoare patru programe pentru IMM-uri şi tineri absolvenţi. Este vorba despre programele: Tineri Întreprinzători, Stimularea Femeilor Manager, programul Start şi programul de Dezvoltare pentru IMM-uri; primele 3 urmează să intre în vigoare luna aceasta iar ultimul menţionat luna viitoare, în aprilie. Cele patru programe, după cum a declarat Domnia sa, se adaugă schemei de minimis 2 miliarde lei (cu posibilitate de prelungire la 4 miliarde lei), care facilitează accesul la credite prin mecanismele de garantare şi contragarantare, la care există peste 7.000 de IMM-uri aplicante eligibile la final de ianuarie.

Vă mulţumesc,

                                       Deputat Micea-Vicenţiu IRIMIE

                                                              Colegiul 8, Cluj-Napoca

 

Related Articles

Citește articolul precedent:
Salvarea produselor tradiţionale româneşti

  Parlamentul României Camera Deputaţilor Grupul Parlamentar al Partidului Conservator                                                   18-03-2014     DECLARAŢIE POLITICĂ Salvarea produselor tradiţionale...

Închide