inTurda.ro

Dana Deac: „Lucian Blaga a avut mereu prieteni adevăraţi în Turda şi Câmpia Turzii”

 Breaking News

Dana Deac: „Lucian Blaga a avut mereu prieteni adevăraţi în Turda şi Câmpia Turzii”

Dana Deac: „Lucian Blaga a avut mereu prieteni adevăraţi în Turda şi Câmpia Turzii”
iulie 10
10:15 2017

#TurdaMea

Turda Mea: Blaga şi Turda

Cunoscutul poet şi filosof Lucian Blaga și-a început cariera de profesor universitar în 1938, la o catedră înființată special pentru el la Universitatea din Cluj, cea de Filosofia Culturii. După 10 ani, odată cu instaurarea în țară a regimului comunist, a fost eliminat de la catedră, după care a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române de la Cluj, acum Biblioteca Central Universitară, unde în 1954 a ajuns director adjunct. BCU poartă numele acestuia din 1990. Nu multă lume ştie însă despre legăturile lui puternice cu turdeni, iar Lucian Blaga a avut mereu prieteni adevăraţi în Turda şi Câmpia Turzii.
Teodor Murăşanu
Teodor Murăşanu a fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai marelui scriitor Lucian Blaga. Larga receptivitate faţă de spiritul modern şi faţă de orientările cele mai diferite din cultura românească interbelică a fost probată apoi prin larga deschidere pe care Teodor Murăşanu a avut-o faţă de valorile, pe atunci în curs de afirmare, cărora le-a înscris creaţiile în „Pagini literare”. S-au bucurat de atenţia sa deosebită mai ales scriitorii români cu o contribuţie originală la edificarea unei literaturi cu specific naţional şi, odată cu venirea lui Murăşanu la conducerea revistei, în 1933, Lucian Blaga a fost constant comentat şi interpretat frecvent în paginile revistei. Influenţele liricii lui Blaga sunt benefice pentru tinerii creatori ai „Paginilor literare”. Erau vremuri tulburi. Era interzis să vorbeşti despre marele Lucian Blaga aflat în apropiere, la Cluj, despre Avram Iancu, despre revoluţia paşoptistă, Marea Unire şi România Mare. Dar profesorul Teodor Murăşanu le vorbea la cursuri, elevilor săi, în mod frecvent despre marele Blaga. În 1940 se consolidează prietenia cu Lucian Blaga, care, în „exilul” său de la Cluj la Sibiu, a locuit o vreme în casa lui Teodor Murăşanu din Turda, aici găsind adăpost în drum spre Sibiu, şi biblioteca lui Blaga, când acesta a fost nevoit să părăsească Clujul.
Eta Boeriu
Între anii 1944 şi 1949, scriitoarea turdeană Eta Boeriu, fiica muzicologului şi etnografului turdean profesorul Ion Caranica, devine membră a Cercului Literar de la Sibiu şi se numără printre apropiaţii lui Lucian Blaga.
Ion Cârja-Făgădaru
Cunoscutul autor al “Canalului morţii”, turdeanul Ion Cârja-Făgădaru, a desfăşurat în timpul studenţiei o activitate cultural-literară intensă, participând la cercuri şi cenacluri literare. A deţinut funcţia de secretar general al „Asociaţiei Scriitorilor din Ardeal” colaborând în acest grup de intelectuali alături de Prof. Victor Papilian, preşedinte şi poeta Eugenia Mureşanu-Adams, vicepreşedinte şi Lucian Blaga.
Mihai Iubu
Prin anii 50 unul dintre cei mai dragi prieteni ai poetului a fost medicul ORL-ist Mihai Iubu. Mihai Iubu era faimos pentru două lucruri: avea o metodă proprie prin care trata rinita alergică şi impotenţa (legenda spune că le făcea ceva bărbaţilor la nas) şi era prietenul de suflet al poetului Lucian Blaga. Poetul obişnuia prin anii 50, împreună cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, doctorul ORL-ist turdean Mihai Iubu, să meargă frecvent, la sfârşit de săptămână, pe Valea Drăganului, în excursie. Atât de mult le-a plăcut zona, încât au decis să facă acolo o cabană. Aceasta există şi azi şi e cunoscută sub numele „cabana lui Iubu”. Aceasta este decorată cu ceramică şi ţesături tradiţionale şi multe poze din care zâmbesc, între alţii, Mihai Iubu şi Lucian Blaga. Clădirea păstrează patul în care dormea Lucian Blaga. Până când medicul a făcut cabana, cei doi obişnuiau să stea la familia Dumitraş. În 1957 însă, cabana a fost terminate şi istoria orală spune că ea ar fi fost construită după proiectul lui Lucian Blaga. Din păcate cei doi nu au apucat să stea foarte mult în ea. Mihai Iubu a fost arestat. Unii spun că motivul arestului a constat în faptul că, minte liberă, medicul ar fi spus într-un cerc de prieteni că regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej va cădea înainte de Sărbători şi “prietenii” îl turnaseră. Alţii spun că Iubu ar fi adăpostit partizani fugiţi în munţi. Pe când a fost eliberat medical Iubu, Lucian Blaga a murit la Cluj, în 1961…
Grigore Popa
Grigore Popa este un poet şi eseist născut la Podeni, judeţul Cluj. Urmează clasele primare în localitatea natală apoi frecventează Liceul „Regele Ferdinand” din Turda (1922-1929). Îşi ia licenţa în filosofie în 1933, la Universitatea din Cluj, ca absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie. În martie 1933 participă la înfiinţarea societăţii Frăţia Ortodoxă Română, pe care mai târziu o va conduce în calitate de secretar general. A fost ucenic al lui Lucian Blaga şi D.D. Roşca. Considerat „un poet de purităţi stelare, un gânditor de mari făgăduinţi”, „un publicist de inepuizabile posibilităţi” şi „un intelectual ortodox de convingeri clare şi ferme”, Grigore Popa a practicat o filosofie a contrapunctului liric la gravele teme ale onotlogiei. În “Peisaj ardelean” (1943) sunt înmănuncheate, în prima carte, articolele de susţinere a scrierilor lui Lucian Blaga. În “Saeculum”, revista de filosofie al cărei director a fost Lucian Blaga, tânărul asistent Grigore Popa este secretar de redacţie al publicaţiei apărute la Sibiu, în opt numere, între ianuarie 1943 şi aprilie 1944. (El este menţionat ca secretar de redacţie doar până la numărul 5, septembrie–octombrie 1945.)
Bazil Gruia
Poetul Bazil Gruia, născut la Cisteiu de Mureş, judeţul Alba, şi urmând liceul la Turda, a fost şi el unul dintre apropiaţii lui Lucian Blaga. I-a dedicat acestuia câteva culegeri de documente bio-bibliografice, însă a opus rezistenţă tentaţiei de a fi marcat în poezie de metafizica marelui filosof şi poet. Cercetările intelectualului Bazil Gruia au dus la publicarea unor lucrări de istorie literară cu iz eseistic: Lucian Blaga inedit. Amintiri şi documente (1974), Blaga inedit. Efigii documentare, I-II (1981).
Ionel Floaşiu
Un alt prieten bun al marelui poet a fost Ionel Floaşiu care, mai bine de două decenii a activat în viaţa publică, culturală şi spirituală a Câmpiei Turzii.

DANA DEAC.

 

Related Articles

Citește articolul precedent:
Compania Cikautxo se dezvoltă! Noi locuri de muncă la Câmpia Turzii:

Compania spaniolă Cikautxo, care  realizează componente pentru industria auto,  și-a mărit spatiul și capacitatea de productie!  Societatea Cikautxo își întrepreprinde...

Închide