inTurda.ro

Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, la Turda a fost organizată o ceremonie pentru aniversarea a 450 de ani de la recunoaşterea libertăţii religioase în Transilvania prin Edictul de la Turda. Cu această ocazie, în fața Bisericii Romano-Catolice, a fost dezvelit Monumentului Libertăţii Religioase.

Și liderul UDMR, Kelemen Hunor a fost prezent la Turda: „Dieta de la Turda, după căutări îndelungate a decis calea de urmat în ceea ce priveşte conştiinţa, religia şi credinţa. Prin aceasta a depăşit cu mult prevederile Păcii Religioase  de la Augsburg, din 1555 şi, pentru prima dată în creştinismul occidental, s-a stabilit că  este posibilă coexistenţa mai multor religii, spunându-se că cele patru confesiuni creştine trebuie să poată convieţui împreună chiar şi într-o singură localitate, iar fiecare membru al comunităţii locale poate să decidă singur cărei religii doreşte să aparţină. Nici Principatul Transilvaniei, care până la acea vreme oscilase cu succes între cele două mari imperii, Habsburgic şi Otoman, nu a fost ocolit, şi nici nu putea fi ignorat de nici un curent spiritual important al epocii. Dar Edictul emis de Dieta de la Turda, aşa cum s-a dovedit mai târziu, şi aşa cum timpul a demonstrat, a fost o orientare spre viitor, un reper în modelarea lumii”, a precizat Kelemen Hunor.

”În Europa, măcinată de disputele interconfesionale, înţelepciunea Dietei Transilvaniei a făcut ca în locul exclusivismului violent şi al omogenităţii confesionale impuse prin forţă să triumfe libertatea şi diversitatea credinţelor. Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit şi existenţa altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, şi-au câştigat existenţa instituţională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată şi unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfinţit şi existenţa credinţei ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului. În consecinţă, Transilvania a devenit tărâmul libertăţii religioase şi al toleranţei interconfesionale, acordând refugiu celor persecutaţi şi alungaţi din alte ţări”, au mai arătat episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania, conform evz.ro.

Chiar dacă nu a fost prezent la eveniment, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu prilejul împlinirii a 450 de ani de la recunoaşterea libertăţii religioase: „Se împlinesc 450 de ani de la postularea la Turda, pentru prima dată în lume, a principiului libertăţii religioase. Tuturor celor care văd în credinţă întregirea noastră spirituală, această aniversare transmite un mesaj deosebit de important: libertatea şi toleranţa religioasă sunt piloni fundamentali ai umanităţii“, susţine Iohannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.   Potrivit şefului statului, libertatea de conştiinţă şi toleranţa religioasă sunt împliniri istorice ale societăţii noastre, obţinute, dezvoltate şi apărate cu sacrificii.   „Viitorul nostru ca naţiune presupune fructificarea tolerantă a diversităţii şi se sprijină pe aceste valori ale umanismului european, pe care, cu toţii, le împărtăşim”, a mai precizat Iohannis.