inTurda.ro

Serviciul Cultură Câmpia Turzii – Săptămâna „Mihai Eminescu”

Serviciul Cultură Câmpia Turzii – Săptămâna „Mihai Eminescu”

Serviciul Cultură Câmpia Turzii – Săptămâna „Mihai Eminescu”
ianuarie 15
09:07 2021

Săptămâna “Mihai Eminescu”

Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul Cernăuți – Blaj – Sibiu – Giurgiu – București. De fapt, sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor și a realităților românești, un pelerinaj transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul

,,Drumul lui Eminescu în Transilvania departe de a fi o împrejurare boemă, un imbold romantic al adolscenţei, a fost – în fond – încheierea sublimă a unei lecţii pentru toată viaţa: ideea unităţii naţionale şi a culturii române” (Sânziana Pop – ,,Formula AS” nr. 367). Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu”, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”. Teiul maiestos de pe dealul Hula de la Blaj stă şi astăzi mărturie a trecerii poetului Mihai Eminescu prin aceste locuri încărcate de istorie. Eminescu vine la Blaj din dorinţa de a-şi da unele examene în particular, de a vedea locurile natale ale profesorului său preferat, Aron Pumnul, şi cu intenţia de a ajunge la Sibiu, unde fraţii mai mari învăţau la şcolile româneşti de aici. Dar poate şi glasul strămoşilor l-or fi chemat aşa cum susţine Ion Roşu în cartea sa ,,Legendă şi adevăr în biografia lui M. Eminescu”. Intenţiile lui Mihai nu se pot îndeplini, examenele nu le poate da, dar petrece patru luni la Blaj unde va căpăta o experienţă destul de amară. La Blaj, Mihai Eminescu a găsit găzduire la Ştefan Cacoveanu aproape două luni de zile, pe Calea Oţelului, la văduva Laura lui Goszi, unde mai locuiau şi Georgiu Bucşă, Teodor Toleş şi Ion Paul, viitor profesor universitar de estetică.

Vestea venirii lui Eminescu la Blaj a trecut imediat din gură în gură:,,E aici Eminescu!”. Acest lucru dovedeşte că Mihai Eminescu era bine cunoscut de către studenţii de aici, datorită publicării primelor sale poezii în revista ,,Familia”. În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești. Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Brașov, Sibiu, Lugoj, Timișoara, Arad și alte orașe bănățene. Între 1869 și 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filosofie și Drept (dar audiază și cursuri de la alte facultăți). Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare, în 1871, aici Grigore Silaşi rosteşte o cuvântare emoţionantă). Se împrietenește cu Ioan Slavici; o cunoaște, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale,,bolii”.

Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filosofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

La 1 aprilie 1869, a înființat împreună cu alți tineri, cercul literar Orientul, care avea ca scop, între altele, strângerea basmelor, poeziilor populare și a documentelor privitoare la istoria și literatura patriei. În vară, a plecat cu trupa Pascaly în turneu la Iași și Cernăuți. Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se împacă cu familia, iar tatăl său i-a promis o subvenție regulată pentru a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai toți colegii lui de la Cernăuți. S-a înscris în cele două societăți studențești existente, care apoi s-au contopit într-una singură – România jună. A început să crească numărul scrisorilor și telegramelor către părinți pentru trimiterea banilor de întreținere.În studiul său despre Direcția nouă, Titu Maiorescu evidențiază meritele de poet, „poet în toată puterea cuvântului“, ale lui Eminescu, citându-l imediat după Alecsandri. 1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenții lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botoșani. Cursurile la care se înscrisese, sau pe care și le notase să le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filosofiei, istoriei, economiei și dreptului. În perioada 17/29 ianuarie – 7 mai 1874, a avut loc o bogată corespondență între Maiorescu și Eminescu, în care i se propunea poetului să-și obțină de urgență doctoratul în filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iași.
Ministrul Învățământului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. Poetul a început să sufere de o inflamație a încheieturii piciorului. În 1 septembrie a fost numit în postul de director al Bibliotecii Centrale din Iași. Pe lângă sarcinile de la bibliotecă, Eminescu a predat acum lecții de logică la Institutul academic în locul lui Xenopol. În prima parte a anului 1875 a pus ordine în bibliotecă și a propus îmbogățirea ei cu manuscrise și cărți vechi românești.
Tot în acest an a început traducerea din germană a unei gramatici paleoslave. L-a introdus pe Ion Creangă în societatea Junimea. Rămas fără serviciu, Eminescu a primit postul de corector și redactor al părții neoficiale la ziarul local Curierul de lași, unde numeroase rubrici redactate de el au fost publicate fără semnătură. A frecventat cu regularitate ședințele Junimii. De multe ori l-a vizitat pe Creangă în bojdeuca sa. A făcut un drum la București, unde, prin Maiorescu, s-a împrietenit cu Mite Kremnitz, Veronica Micle a rămas, însă, idolul său.

Serviciul Cultură – Primăria Câmpia Turzii

Share

Related Articles

Citește articolul precedent:
Daniel Buda: 25,8 milioane de euro vor fi alocate de Uniunea Europeană României pentru a combate efectele Brexitului!

Comunicat: 25,8 milioane de euro vor fi alocate de Uniunea Europeană României pentru a combate efectele Brexitului! În cadrul Comisiei...

Închide