Fabrica de Timp Liber își deschide porțile în parteneriat cu Photo România Festival
Fabrica de Timp Liber își deschide porțile în parteneriat cu Photo România Festival. Deschiderea oficială are loc luni, 18 Mai 2015, la ora 15:00. Vezi mai jos programul evenimentului:
Expoziții foto & dezbateri
15.00: Conferință de presă. De ce o nouă asociație – Centrul Comunitar „Fabrica de Timp Liber”?
Fabrica de Timp Liber (FTL) este o asociație creată la inițiativa Fundației Rațiu pentru Democrație, prin programul Voluntariat. Verde.Viață. Zilelor Porților Deschise, care marchează lansarea asociației, sunt organizate în parteneriat cu Photo Romania Festival.
Conferința de presă este susținută de Cristina Rigman (Pro Vobis), autoarea unui studiu legat de nevoile comunității turdene pentru apariția unei asociații comunitare, Florin Stan (CRD – FTL), Adi Dohotaru (CRD – FTL).
15.30: Dezbatere. Cu și despre romi, dar dincolo de „incluziune”.
Invitați: fotograful Sorin Onișor, activiștii pentru drepturile omului Claudia Greta, Ioana Macula Simona Ciotlăuș, Mitică Ferencz din partea Primăriei Turda și voluntara CRD de etnie romă Ecaterina-Florina Zomant.
Fotograful Sorin Onișor surprinde romii în fotografiile sale arătând starea precară a etniei, dar totuși dincolo de clișeele mizerabilismului social. Pornind de la expoziție ne întrebăm: De ce se discută doar de incluziunea romilor și nu și de cea a românilor sau maghiarilor într-un proiect superior de comunitate civică, dincolo de etnie? Ce soluții vedeți la integrarea locativă a romilor (dar și a majoritarilor)? Care sunt cazurile de discriminare cele mai dese pe care le întâlniți? Cum ați devenit activiști pentru drepturile omului?
16.30: Dezbatere: Pacificatorii
Invitați: Sabin Mureșan, Ina Curic, Ștefan Roman. Fotograful Ivan Bogdan a surprins ravagiile Maidanului și ale războiului civil ucrainean. Pornind de la acest caz particular, încercăm cu ajutorul unor experți denumiți peaceworkeri și al unui expert în dezvoltare să vedem cum putem interveni cu un minim succes în situații de conflict. Care este pornirea care ne duce în astfel de zone? Ce exemple de bune practici putem găsi fără a veni cu „rețete de succes”. Dar de rele practici? În ce măsură se poate stabili o legătură între practicile capitaliste (neo)coloniale și izbucnirea unor războaie?
17.30: Dezbatere: Roșia Montană Photo Voice
Invitați: Călin Caproș , Mihai Goțiu (jurnalist), Sorana Olaru Zăinescu (activistă campania Salvați Roșia Montană), Lori Vălean (voluntară CRD). Curatori: Nicolas Friess & Adi Dohotaru
Călin Caproș prezintă Roșia Montană, văzută prin ochii unui localnic care a ales să reziste presiunilor companiei miniere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de a fi strămutat. Expoziția de tip photo voice se axează pe peisajul cultural al zonei, pe oamenii „rezistenți” și pe clădirile de patrimoniu care merită prezervate și valorificate pentru a avea o Roșie Montană cu un viitor alternativ celui oferit de RMGC. este urmată de o dezbatere cu protagonistul, activiști în campania „Salvați Roșia Montană” și, desigur, participanți interesați de soarta localității și de participarea la Festivalul FânFest 2015. Deci, ce-i de făcut pe viitor pentru Roșia?
Moderator al dezbaterilor: Adi Dohotaru
18.30: Concert. Cercul Întreg – Permacultură socială prin muzică și joc.
„Sistemul de permacultură, vechi cât omenirea dar conceptualizat ca atare de australienii Bill Mollison și David Holmgren între anii 1930 și 1950, este o abordare sistemică a ecologiei în sensul cel mai larg al cuvântului. Ea se ocupă cu creearea unor sisteme de habitat autosustenabile, bazate pe trei principii: grija față de pământ, grija față de oameni, și întoarcerea surplusului. Abordarea muzicii și a jocului de către proiectul Cercul Întreg se leagă strâns de al doilea principiu: grija pentru oameni. Muzica și jocurile/dansurile erau odinioară mult mai mult decât un act artistic care să fie admirat. Ele erau părți vitale ale aproape oricărei comunități, supape prin care se amortizau tensiuni latente, un prilej de a râde împreună și un liant puternic pentru comunități, pentru că oamenii care intră în același ritm, în aceeași horă, se conectează unii la alții la un nivel subtil mult mai adânc decât ar putea fi posibil prin vorbe sau idei. Abordarea Cercului Întreg admite că în contemporaneitate comunitățile în care trăim au pierdut acest înțeles al muzicii și al dansurilor, și este un proiect pe termen lung de a redobândi aceste înțelesuri practice. Inspirațiile, sau altfel zis rădăcinile Cercului Întreg sunt în principal din trei culturi cu oarecare rudenie între ele: jocul de capoeira în forma lui străveche, percuția africană și afrobraziliană, și culturile arhaice românești, în jocurile moldovenești acompaniate la fluiere. Pornind de la un înțeles dobândit din mulți ani de practică, încercăm să adaptăm formele acestea străvechi cât să poată să devină din nou o parte integrantă în comunități contemporane – totul acompaniat de un zâmbet și o glumă” – Bogdan Octav Rakolcza
